Sângerarea gingiilor la periaj, gingiile roșii sau umflate și respirația urât mirositoare sunt simptome pe care multe persoane le ignoră. Uneori, acestea pot fi semnele unei probleme aparent simple, cum este gingivita. În alte situații, însă, pot indica o afecțiune mai serioasă – parodontita. Deși gingivita și parodontita fac parte din categoria bolilor gingivale și sunt strâns legate între ele, nu sunt același lucru. Diferența principală este că gingivita reprezintă în primul rând o inflamație a gingiei și poate fi reversibilă, în timp ce parodontita implică distrugerea țesuturilor care susțin dintele, inclusiv pierderea osoasă.

În acest articol explicăm pe înțelesul tuturor ce este gingivita, ce este parodontita, cum le recunoști, care sunt cauzele, cum sunt tratate și ce poți face pentru a preveni evoluția bolii gingivale.

Ce este gingivita?

Gingivita este o inflamație a gingiilor, fiind considerată forma mai ușoară și reversibilă a bolii gingivale. Cel mai frecvent, gingivita apare atunci când placa bacteriană se acumulează în jurul dinților și de-a lungul liniei gingivale. Placa bacteriană este o peliculă lipicioasă formată din bacterii și resturi care se depune constant pe suprafața dinților. Dacă nu este îndepărtată prin periaj și curățarea spațiilor dintre dinți, poate irita gingiile. În timp, placa bacteriană se poate mineraliza și transforma în tartru dentar. Spre deosebire de placa bacteriană, tartrul nu poate fi îndepărtat eficient acasă prin simplul periaj și necesită curățare profesională.

Cum arată gingivita?

Gingiile sănătoase sunt, în general, ferme și nu ar trebui să sângereze în mod obișnuit la periaj. În cazul gingivitei, gingiile pot deveni:

  • roșii;
  • umflate;
  • sensibile;
  • mai moi;
  • iritate;
  • predispuse la sângerare.

Unul dintre cele mai frecvente semne este sângerarea gingiilor la periaj sau la folosirea aței dentare/periuțelor interdentare.

Ce este parodontita?

Parodontita este o formă mai avansată a bolii parodontale, care afectează nu doar gingia, ci și țesuturile care susțin dintele.

În acest stadiu pot fi afectate:

  • gingia;
  • ligamentul periodontal;
  • osul alveolar;
  • structurile de susținere ale dintelui.

Una dintre caracteristicile importante ale parodontitei este pierderea atașamentului dentar și pierderea osoasă din jurul dinților. Pe măsură ce boala evoluează, gingia se poate retrage de la suprafața dintelui și se pot forma pungi parodontale, adică spații anormal de adânci între dinte și gingie, în care se pot acumula bacterii. Fără tratament, distrugerea țesuturilor de susținere poate duce la mobilitatea dinților și, în cazurile severe, la pierderea lor.

Gingivită vs. parodontită: care este diferența?

Diferența poate fi explicată foarte simplu: Gingivita = inflamația gingiei.

Parodontita = inflamație asociată cu distrugerea țesuturilor care susțin dintele, inclusiv pierderea osoasă.

Caracteristică

Gingivită

Parodontită


Afectează gingia

Da

Da

Gingiile pot sângera

Da

Da

Gingiile pot fi roșii și umflate

Da

Da

Este reversibilă

De regulă, da

Nu în sensul refacerii țesuturilor pierdute

Pierdere osoasă

Nu

Da

Pungi parodontale

Nu în sensul patologic al bolii

Pot apărea

Retragerea gingiilor

Poate apărea în anumite situații, dar nu definește gingivita     

Frecventă

Dinți mobili

Nu este caracteristică

Poate apărea

Risc de pierdere a dinților

Scăzut

Poate fi important în formele avansate


Cum apare gingivita?

În cele mai multe cazuri, procesul începe cu placa bacteriană. Placa se formează permanent pe dinți. Dacă igiena orală nu este suficientă, aceasta se acumulează în apropierea gingiei. Bacteriile din placa dentară pot determina un răspuns inflamator al organismului, iar gingiile devin roșii, umflate și pot sângera. Dacă placa se mineralizează, se formează tartrul, ceea ce poate face mai dificilă menținerea unei igiene orale corespunzătoare.

Poate gingivita să ducă la parodontită?

Da, gingivita netratată poate progresa către parodontită, însă evoluția nu este identică la toate persoanele. Factorii individuali, igiena orală, fumatul, diabetul, predispoziția genetică și alți factori pot influența riscul și evoluția bolii parodontale. Este important să nu așteptăm apariția durerii. Bolile gingivale pot evolua o perioadă fără simptome foarte evidente. De aceea, o persoană poate avea o problemă parodontală și să nu realizeze cât de avansată este.

Care sunt simptomele gingivitei?

Cele mai frecvente simptome sunt:

Gingiile roșii

Inflamația poate modifica aspectul normal al gingiilor.

Gingiile umflate

Țesutul gingival poate deveni mai voluminos și sensibil.

Sângerarea la periaj

Sângerarea repetată nu trebuie considerată „normală”.

Sensibilitate gingivală

Gingiile pot deveni mai sensibile la atingere sau în timpul igienei orale.

Respirație urât mirositoare

Acumularea bacteriană poate contribui la apariția halitozei sau a gustului neplăcut în gură. Dacă ai gingii umflate, poți citi și articolul Oralbox: Gingiile umflate – când trebuie să mergi la dentist?

Care sunt simptomele parodontitei?

Pe măsură ce boala parodontală evoluează, pot apărea semne mai importante. Printre acestea se numără:

  • retragerea gingiilor;
  • dinți care par mai lungi;
  • spații care apar sau se modifică între dinți;
  • sensibilitate dentară;
  • durere la masticație;
  • dinți mobili;
  • modificarea modului în care dinții se ating la mușcătură;
  • respirație urât mirositoare persistentă;
  • apariția unor pungi parodontale;
  • pierdere osoasă.

Unul dintre cele mai importante semne de alarmă este mobilitatea dentară. Un dinte care începe să se miște nu trebuie ignorat.

Retragerea gingiilor înseamnă parodontită?

Nu întotdeauna. Retragerea gingivală poate avea mai multe cauze, iar simpla prezență a unei retrageri gingivale nu înseamnă automat că există parodontită. Poate fi asociată, de exemplu, cu tehnica de periaj, presiunea excesivă, anatomia gingiei sau alte cauze.Totuși, retragerea gingiei poate apărea și în contextul bolii parodontale și trebuie evaluată atunci când este observată. Poți afla mai multe în articolul: Retragerea gingivală – cauze, simptome și soluții

De ce apare parodontita?

Parodontita este rezultatul unei interacțiuni complexe dintre placa bacteriană, răspunsul organismului și factori de risc individuali. Un rol important îl are acumularea persistentă de biofilm bacterian și tartru. Pe măsură ce bacteriile și produsele lor se acumulează sub linia gingiei, inflamația poate deveni mai profundă. Se pot forma pungi parodontale, iar țesuturile care susțin dintele pot începe să fie distruse.

Fumatul și parodontita

Fumatul este unul dintre factorii de risc importanți pentru boala parodontală. CDC și NIDCR indică fumatul ca factor asociat cu un risc mai mare de boală parodontală și cu rezultate mai puțin favorabile ale tratamentului. Fumatul poate afecta capacitatea organismului de a combate infecția și poate îngreuna vindecarea țesuturilor gingivale. 

Diabetul și sănătatea gingiilor

Diabetul este un alt factor important asociat cu boala parodontală. Persoanele cu diabet pot avea un risc mai mare de probleme gingivale, iar controlul glicemiei și sănătatea parodontală se pot influența reciproc. Dacă ai diabet și observi sângerări gingivale, inflamație sau alte modificări ale gingiilor, este important să discuți cu medicul dentist.

Cum se diagnostichează gingivita și parodontita?

Diagnosticul nu poate fi stabilit doar analizând gingiile în oglindă. Medicul dentist poate examina:

  • aspectul gingiilor;
  • prezența plăcii și a tartrului;
  • sângerarea;
  • adâncimea șanțurilor/pungilor gingivale;
  • mobilitatea dinților;
  • retragerea gingivală;
  • nivelul de atașament al țesuturilor;
  • eventualele modificări osoase.

Pentru evaluare pot fi utilizate și radiografii, care pot evidenția pierderea osoasă asociată bolii parodontale.

Ce sunt pungile parodontale?

Într-o situație sănătoasă există un mic spațiu între gingie și dinte. În parodontită, inflamația și distrugerea țesuturilor pot determina adâncirea acestui spațiu, formând o pungă parodontală. Aceste spații pot deveni dificil de curățat prin igiena orală obișnuită și pot favoriza acumularea bacteriilor. Măsurarea adâncimii acestor spații cu o sondă parodontală este una dintre metodele folosite de medic pentru evaluarea bolii.

Cum se tratează gingivita?

Gingivita poate fi, de regulă, controlată prin îmbunătățirea igienei orale și prin îndepărtarea profesională a depunerilor atunci când acestea sunt prezente. Rutina zilnică trebuie să includă:

Cum se tratează parodontita?

Tratamentul depinde de severitatea și extinderea bolii. Poate include:

  • educație și îmbunătățirea igienei orale;
  • îndepărtarea profesională a plăcii și tartrului;
  • curățarea suprafețelor radiculare și subgingivale;
  • monitorizarea pungilor parodontale;
  • tratamente medicamentoase în anumite situații;
  • tratamente chirurgicale în cazurile care necesită intervenție.

ADA indică terapia non-chirurgicală, inclusiv scaling și root planing, ca tratament inițial pentru pacienții cu parodontită, în funcție de situația clinică. În cazurile mai complexe poate fi necesară evaluarea de către un medic specialist în parodontologie.

Se poate vindeca parodontita?

Aici este important să facem o diferență între controlul bolii și refacerea completă a țesuturilor pierdute. Parodontita poate fi tratată și controlată, iar progresia poate fi încetinită sau oprită în multe situații. Însă pierderea osoasă și pierderea atașamentului produse de boală nu sunt pur și simplu reversibile. De aceea, pacienții diagnosticați cu parodontită au nevoie de monitorizare și întreținere pe termen lung, chiar și după un tratament reușit.

De ce este importantă igiena interdentară?

Periuța de dinți nu poate curăța eficient toate suprafețele dintre dinți. Acolo se poate acumula placa bacteriană, iar aceste zone pot deveni importante în apariția și controlul bolii gingivale. Pentru curățarea interdentară pot fi folosite:

ADA și NIDCR recomandă curățarea dintre dinți ca parte a unei rutine complete de igienă orală. Apa de gură poate avea un rol complementar în igiena orală, însă nu trebuie considerată un înlocuitor pentru periaj și curățarea interdentară. În cazul unei boli parodontale diagnosticate, tratamentul trebuie stabilit de medicul dentist. În anumite situații, medicul poate recomanda produse antiseptice sau alte tratamente specifice, dar acestea nu trebuie utilizate automat și pe termen lung fără recomandare profesională.

Când trebuie să mergi la dentist?

Nu trebuie să aștepți apariția durerii. Programează un consult dacă observi:

NHS recomandă consultul stomatologic atunci când gingiile sângerează, sunt dureroase sau umflate ori există respirație urât mirositoare; dinții mobili sau alte simptome importante necesită evaluare rapidă.

Cum previi gingivita și parodontita?

Prevenția începe acasă, dar nu se limitează la periaj.

1. Periază dinții de două ori pe zi

Folosește pastă de dinți cu fluor și acordă aproximativ două minute fiecărui periaj.

2. Curăță zilnic între dinți

Folosește ață dentară sau periuțe interdentare, în funcție de spațiile dintre dinți și recomandarea medicului.

3. Nu ignora sângerarea gingiilor

Sângerarea repetată poate fi un semn de inflamație gingivală.

4. Fă igienizări profesionale când sunt recomandate

Tartrul nu poate fi îndepărtat eficient prin periajul obișnuit.

5. Renunță la fumat

Renunțarea la fumat poate contribui la îmbunătățirea sănătății gingiilor și a rezultatelor tratamentului parodontal.

6. Mergi periodic la dentist

Unele probleme parodontale pot evolua fără simptome evidente.

Gingivita și parodontita la copii

Gingivita poate apărea și la copii, în special atunci când placa bacteriană nu este îndepărtată corespunzător. În schimb, formele severe de parodontită la copii sunt mult mai neobișnuite și, în anumite situații, pot fi asociate cu boli sistemice sau alte condiții care necesită investigații suplimentare.

De aceea, părinții trebuie să acorde atenție:

  • sângerării gingiilor;
  • gingiilor roșii sau umflate;
  • respirației urât mirositoare;
  • durerii;
  • dificultăților la periaj.
Gingivita poate fi prevenită?

În multe cazuri, da. Gingivita asociată plăcii bacteriene este în mare măsură combătută printr-o igienă orală corectă și îngrijire profesională regulată. Cel mai important este să nu aștepți ca problema să se agraveze. O sângerare gingivală aparent minoră poate fi primul semnal că rutina de igienă orală trebuie îmbunătățită sau că este nevoie de un consult stomatologic.

Gingivită sau parodontită? Pe scurt

Dacă ar fi să reținem doar câteva lucruri:

GINGIVITA

  • afectează în principal gingia;
  • provoacă roșeață, umflare și sângerare;
  • este asociată frecvent cu placa bacteriană;
  • poate fi reversibilă;
  • trebuie tratată pentru a evita evoluția bolii.

PARODONTITA

  • poate determina formarea pungilor parodontale;
  • afectează structurile care susțin dintele;
  • poate produce pierdere de atașament și os;
  • poate determina retragerea gingiilor și mobilitatea dinților;
  • poate duce la pierderea dinților în formele avansate;
  • necesită diagnostic și tratament profesional;
  • are nevoie de monitorizare pe termen lung.

Concluzie

Gingivita și parodontita nu sunt același lucru. Gingivita reprezintă, în general, o inflamație a gingiei și este o afecțiune reversibilă atunci când este identificată și tratată corespunzător. Parodontita este mai serioasă, deoarece implică distrugerea țesuturilor care susțin dinții și poate duce la pierdere osoasă, mobilitate dentară și, în cazurile avansate, pierderea dinților. Vestea bună este că igiena orală corectă, curățarea zilnică dintre dinți, controalele stomatologice și tratamentul început la timp pot contribui semnificativ la prevenirea și controlul bolii gingivale.

Nu ignora sângerarea gingiilor și nu aștepta apariția durerii. Dacă observi modificări persistente ale gingiilor sau dinților, programează un consult stomatologic.